UFO Romania Disclosure - Ceea ce nu vedem , nu inseamna ca nu exista.
luni, 29 septembrie 2025
marți, 23 septembrie 2025
„Giganții Erau Reali, Nefilimii, Veghetorii și Liniile de Gene Îngropate”
„Giganții Erau Reali, Nefilimii, Veghetorii și Liniile de Gene Îngropate”
Espiracy https://youtu.be/6D_gVPN8njY?list=TLPQMjMwOTIwMjX8zqEOaEFURQ
Istoria pe care v-au dat-o este o minciună pentru că giganții erau reali.
Nefilimii au umblat pe acest Pământ înainte de resetare.
Nu erau mituri, nu metafore, ci ființe impunătoare cu linii de genealogie care au zguduit temeliile lumii.
Texte antice, scripturi interzise și ruine prea masive pentru mâini omenești... toate indică un adevăr pe care l-au îngropat.
Acest episod dezvăluie istoria ascunsă a liniilor de genealogie ale giganților, a veghetorilor căzuți și a urmașilor hibrizi pe care au încercat să-i șteargă.
De la Cartea lui Enoh la oasele îngropate, desigilăm ceea ce au încuiat.
Urmăriți acum înainte să fie șters din nou.
Giganți, oase și linii de genealogie,
Nefilimii, au încercat să-i șteargă. Erau
reali. Erau peste tot. Și cineva
încă le acoperă urmele. Să... Să te
întreb ceva. De ce există atâtea
povești despre giganți? De ce textele antice,
miturile tribale și ziarele timpurii descriu
același lucru? Schelete
enorme, înălțime nefirească, rânduri suplimentare
de dinți, păr roșu, cranii alungite,
și de ce, de fiecare dată când se găsesc oase,
dispar? Ești pe cale să afli
de ce. Pentru că în seara asta, săpăm
mai mult decât simple oase. Săpăm o
poveste care amenință totul.
Istorie, știință, religie și putere.
Aceasta este Mspiracy, iar acest episod, este
cel pe care ei chiar nu vor să-l
vezi. Nefilimii, Geneza interzisă.
Înainte de a ajunge la oase,
hai să ne întoarcem la început. Geneza
6 4. Erau giganți pe pământ în
acele zile când fiii lui Dumnezeu au venit
la fiicele oamenilor și ele le-au născut
copii. Hai să analizăm asta.
Fiii lui Dumnezeu, Veghetorii, ființe
divine, fiicele oamenilor. Noi, copiii lor,
Nefilimii, parte Dumnezeu, parte
umani, giganți, hibrizi. Aceștia nu erau
giganți metaforici. Erau prădători de vârf în carne și
oase care umblau pe pământ.
Mai mari, mai puternici și mai inteligenți
decât noi. Au construit, au condus, au
devorat. Cartea lui Enoh, interzisă din
Biblie, merge mai departe. 200 de privitori
au coborât pe Muntele Herman. Au predat
cunoștințe interzise, arme, vrăjitorie,
astrologie, metalurgie, au creat urmași monștri
care au consumat totul, chiar și
oameni. Soluția lui Dumnezeu, un potop, o
resetare, o epurare. Deci, unde au dispărut trupurile
? Îngropate, găsite și reduse la tăcere. Să
intrăm în dovezile fizice pentru că
există. Sau cel puțin, ăă, așa a fost. Movile
de morți, problema gigantică a Americii de Nord.
În anii 1800 și începutul anilor 1900,
America era plină de rapoarte despre schelete
gigantice fiind găsite. Ohio, Virginia
de Vest, Illinois, Wisconsin, movile funerare întregi
cu schelete înalte de 2,1 până la 3,6 metri. Multe aveau rânduri duble de
dinți, degete suplimentare, cranii masive.
Unele au fost îngropate cu bijuterii din cupru,
tablete de piatră cu simboluri necunoscute și
chiar armuri. Ziarele au raportat aceste
descoperiri ca fiind fapte. Exemple sunt New
York Times, 1885, 1897,
1902, schelet gigantic găsit. Scientific
American din anii 1880 a raportat movile cu
rămășițe supradimensionate, dar ghici cine a apărut
apărut? Smithsonian. Au luat oasele
și nu le-au mai dat înapoi. Nicio
expoziție muzeală, niciun studiu evaluat de colegi, nicio urmă publică. Dispărut. Conspirația
Smithsonian. În 2014, un
proces intentat de un denunțător a susținut că
Smithsonian a distrus mii de
schelete gigantice la începutul anilor 1900. Motivul
pentru a proteja modelul darwinian
și a suprima orice ar putea sugera
divin Ființe hibride au umblat vreodată pe
pământ. Smithsonianul a negat
totul, dar memorandumurile interne, scrisorile
și documentele arhivate de la agenții de teren
spun contrariul. Întrebați-vă, de ce ar
un institut creat pentru a păstra
cunoștințele ar fi cel care le șterge?
Peștera Lovelock, Nevada. Giganți canibali
ai deșertului, începutul anilor 1900. Minerii quano
deschid o peșteră. Înăuntru peste 60 de schelete umane
multe de peste 2,7 metri înălțime, unele
cu păr roșu, unele mumificate, arme,
coșuri, unelte cum nu se poate spune în
regiune. Tribul local Pyute avea
legende orale despre acești giganți numiți
Sittaar. Roșcați, agresivi,
canibali. Ei spuneau că strămoșii lor
i-au prins pe ultimii dintre ei în acea peșteră
și i-au ars de vii. Smithsonianul intervine
din nou. Oasele dispar. Mușamalizarea militară modernă a gigantului
din Kandahar. 2002
Afganistan. O unitate de elită a forțelor speciale americane
intră într-o regiune muntoasă îndepărtată.
Se întunecă. Fără comunicații. A A doua echipă este
trimisă să investigheze. Își găsesc
camarazii sfâșiați. Apoi apare un
umanoid de 15 tone, păr roșu, șase degete de la mâini, șase
degete de la picioare, suliță în mână. Ucide un
soldat. Echipa îl doboară după
focuri intense de armă. Corpul este transportat
cu elicopterul. Incidentul este
certificat, dar prea mulți soldați au început
să vorbească. Mai multe relatări se potrivesc. Totuși,
oficial, nu s-a întâmplat niciodată. Teoria
liniei genealogice, unde au dispărut?
Iată partea nebunească. Ce s-ar fi întâmplat dacă
Nefilimii nu au dispărut niciodată complet? Ce s-ar fi întâmplat dacă
liniile genealogice hibride ar fi fost ascunse,
absorbite în familii regale,
preoții, societăți secrete? Uită-te la
trăsăturile pe care le-au păstrat. Sânge
arhinegativ, înălțime, cranii alungite, gândește-te
Egipt Regalitatea tibetană. Obsesia pentru puritatea sângelui, căsătoriile mixte. Chiar și dreptul divin
al regilor își are originea în ideea
că conducătorii sunt descendenți din zei.
Vaticanul, coroana britanică,
faraonii, preoția Babilonului.
Dar dacă sunt toți rămășițe ale liniei genealogice
Nephilim? De ce încă
ascund oasele? Deci, să fim clari.
Este mai important decât oasele. Pentru că, dacă
recunosc că giganții au fost reali,
confirmă Cartea lui Enoh. Confirmă
o manipulare genetică a umanității.
Sugerează că inteligențe non-umane au modelat
istoria noastră. Distruge versiunea oficială
a religiei, științei și puterii.
Iar oamenii aflați la conducere, și-au construit
imperiile pe minciună. Așa că
reduc la tăcere legendele. Distrug
oasele. Ne spun că giganții erau doar
basme, dar pământul încă le păstrează
rămășițele și liniile genealogice. Ei
încă umblă printre noi. Aceasta este povestea
unui război nu între națiuni, ci
între specii. Au coborât. Au
condus. Au căzut. Dar nu au murit toți. Unii au fost îngropați. Unii au fost crescuți.
Și unii au devenit zei. Aceasta este
emiratul. Și giganții nu au
dispărut. Au fost doar acoperiți. Dar acum
îi dezgropăm.
[Muzică]
vineri, 19 septembrie 2025
marți, 16 septembrie 2025
„Codul de sub cercuri: modele de culturi, hărți ale vieții și limbajul creației”
„Codul de sub cercuri: modele de culturi, hărți ale vieții și limbajul creației”
Sursa Emspiracy
Traducere automata Gtrad
Ți-au spus că cercurile din lanuri sunt farse.
Aleatorii. Fără sens. Create de om.
Dar geometria vorbește. Solul se schimbă. Modelele pulsează.
Acestea nu sunt mâzgăleli într-un câmp.
Sunt algoritmi vii. Frecvențe bio-simetrice.
Fiecare urmează o logică care imită ADN-ul, galaxiile și matematica sacră.
Și apar întotdeauna acolo unde vălul este mai subțire.
Unde privesc privitorii.
Unde porțile se deschid.
Nu este vorba doar despre grâu și orz.
Este vorba despre semnătura a ceva mai vechi...
și mesajele care încă încearcă să ajungă la noi.
De sub pământ.
De deasupra cerului.
De dincolo de construcție.
Acesta este adevăratul limbaj al vieții.
Și au încercat să-l șteargă.
Dar codul încă crește.
Chiar sub picioarele noastre.
Bun venit la Emspiracy.
Cercurile din lanuri nu sunt doar modele
aleatoare. Acestea urmează o logică, una care
imită viața însăși. Secvența lui Fibonacci
apare în multe formațiuni. Aceeași
spirală matematică găsită în
galaxii, uragane și ADN. Fractalii
apar, autoreplicându-se, autosimilari
la fiecare scară, ca și cum inteligența
din spatele lor nu creează, ci
dă naștere. Unele formațiuni se schimbă în
timp, revin la ele zile mai târziu, iar
anumite elemente s-au schimbat, s-au extins,
au evoluat. Este aproape ca și cum ar fi
vii. Sau mai rău, ca și cum s-ar
răspândi. Uitați de extratereștrii în sosuri
metalice. Inteligența din spatele cercurilor
din lanțuri este altceva.
Nu sosește. Nu călătorește. Nu comunică.
Pur și simplu se manifestă. Unii
cercetători au emis teoria că cercurile
din lanțuri sunt transmisii dimensionale,
nu trimise dintr-un alt loc din spațiu,
ci dintr-un alt strat al realității. Fiecare
formațiune de lanțuri este un ecou al unui eveniment
care are loc în altă parte. O coliziune de
linii temporale, o scurgere de lumi.
Două, entități biotehnologice. Nu doar
simboluri, ci informații vii,
forme de gândire autoreplicante care
există atât în planul mental, cât și în cel fizic.
Dacă o idee se poate răspândi ca un
virus, ar putea o inteligență? Uitați
de extratereștrii din surse metalice.
Inteligența din spatele cercurilor în lanuri este
altceva. Nu sosește. Nu călătorește. Nu comunică.
Pur și simplu se manifestă. Dacă
realitatea este o simulare, atunci cercurile
în lanuri sunt mesaje de eroare. Dovada că
ceva rescrie programarea de bază
a existenței noastre. Sau, mai rău,
ceva ne atacă prin hacking. Ceva
alterează structura realității. Dacă
cercurile în lanuri sunt manifestări ale
ceva care se sparge, adevărata
întrebare este ce îi permite să intre? Ce se întâmplă
dacă noi suntem cei care îl canalizăm? Multe
cercuri în lanuri apar în locații unde
conștiința umană este deja alterată.
Locuri de cult antice, linii de așezare,
situri de ritualuri și vărsare de sânge, locuri
încărcate de credință, suferință, moarte.
Credința este o formă de energie. Ea direcționează
concentrarea, amplifică intenția, creează
deschideri. Ce se întâmplă dacă însăși gândirea umană
este mediul prin care apar aceste
formațiuni? Ce se întâmplă dacă nu
suntem doar martori la fenomen, ci
participăm la crearea lui? Ce se întâmplă dacă
suntem folosiți? Oamenii care pășesc
în interiorul cercurilor din lanuri raportează adesea
migrene sau dureri de cap care durează
zile. Un sentiment de a fi urmăriți chiar și
când sunt singuri. Un gol ciudat și persistent,
ca și cum ar fi fost luat ceva. Ce se întâmplă
dacă cercurile din lanuri nu sunt mesaje, ci
momeală? Ce se întâmplă dacă frumusețea lor,
simetria lor, misterul lor sunt concepute pentru a
atrage oamenii? Ce se întâmplă dacă inteligența
din spatele lor nu încearcă să comunice
ci să consume? Nu știm ce se întâmplă
cu energia pe care oamenii o pierd în interiorul
acestei formațiuni. Unii raportează un val de
euforie, ca și cum ar fi atins ceva
divin. Alții descriu un sentiment sâcâitor
de încălcare, ca și cum ceva ar fi intrat
în ele. Ar putea cercurile din lanuri să fie puncte de hrănire
? Ar putea o forță nevăzută
să ne recolteze atenția, uimirea,
frica? Și Dacă da, în ce scop?
Răspunsul la cercurile din lanuri urmează un
model. Mai întâi, negarea este o farsă.
Apoi ridiculizarea. Doar nebunii cred
asta. Apoi prezența militară,
supravegherea, colectarea de date, elicopterele
negre. De ce monitorizează guvernele
ceva ce pretind că este lipsit de sens?
Pentru că știu adevărul. Știu
că nu este vorba despre OZN-uri sau tehnologie
secretă. Știu că nu este vorba de oameni.
Și cel mai important, știu că
nu poate fi oprit pentru că este în creștere.
Cercurile din lanuri nu apar și
dispar pur și simplu. Lasă ceva în urmă.
Solul din interiorul multor formațiuni rămâne
alterat ani de zile. Culturile nu vor crește.
Animalele refuză să intre, evitând
zona ca și cum ar fi încă activă. Unele
formațiuni provoacă mutații genetice neobișnuite
în viața plantelor din jurul lor.
Ce se întâmplă dacă ceva mai este acolo
așteptând? Ce se întâmplă dacă fiecare cerc din lanuri este un
loc de incubație, o sămânță plantată în
lumea noastră, un virus care se încorporează în
pământ, în conștiință, o poartă
care se pregătește să se desfășoare pe deplin deschis? Ce se întâmplă
când ating o masă critică? Ce se întâmplă când semnalul este complet?
Ce se întâmplă când lucrul care încearcă să
spargă reușește? Nu a fost niciodată despre noi.
Simboluri. Nu le decodificăm .
Nu ni se trimite un mesaj. Suntem martorii unei invazii
care se întâmplă la un nivel pe care nu-l putem
înțelege. Privim cum ceva apare. Nu vine în nave. Nu
emite voce. Nu cere permisiune. Pur și simplu sosește. Și când
ultimul model este complet, când formația finală este desenată, vom
înțelege în sfârșit. Dar până atunci, va fi prea târziu.
[Muzică]